Durerea toracică
Durerea toracică
Durerea toracică include orice fel de durere sau disconfort care apare în zona dintre partea superioară a abdomenului şi partea inferioară a gâtului. Poate apărea la orice vârstă şi în orice populaţie, şi poate fi descrisă ca şi constricţie toracică, presiune toracică, senzaţie de arsură sau de plenitudine. Durerea toracică poate fi ascuţită, surdă, ca o senzaţie de strivire, pulsaţie, ruptură sau crampe.
Durerea toracică poate fi un simptom a mai multor afecțiuni grave și se consideră în general o urgență medicală, fiind unul din cele mai frecvente simptome pentru care se solicită asistenţă medicală de urgenţă. Aproape 40% din populație a avut la un moment dat de dureri în regiunea pieptului.
Numeroase probleme de sănătate pot cauze durere toracică, cele mai periculoase însă implică inima sau plămânii.
Deoarece poate fi dificil de determinat cauza exactă a durerii toracice,cel mai recomandat este consultul medicale imediat.
Durerea toracică legată de inimă
Deși durerea toracică este de obicei atribuită bolilor de inimă, multe persoane care suferă de afecțiuni cardiace spun că experimentează un disconfort vag. În general, disconfortul în piept legat de un infarct sau o altă problemă legată de inimă poate fi asociat cu:
- - Presiune sau apăsare în piept
- - Senzaţie de strivire sau arsură care iradiază la nivelul spatelui, gâtului, mandibulei, umerilor sau braţelor— în special în braţul stâng
- - Durere care durează mai mult de câteva minute, se intensifică dacă aveţi activitate, dispare și apare sau este de intensitate diferită
- - Dispnee
- - Transpiraţie rece
- - Ameţeală sau slăbiciune
- - Greţuri sau vărsături
Alte tipuri de dureri toracice
Poate fi dificil să se facă diferenţa între durerea toracică datorată unei probleme cu inima și alte tipuri de dureri toracice. Însă, durerea toracică care este mai puţin probabil să se datoreze unei afecțiuni cardiace este mult mai des asociată cu următoarele:
- - Gust acru sau senzaţia de mâncare care ajunge din nou în gură
- - Dificultăţi la înghiţire
- - Durere care se intensifică sau se ameliorează când schimbaţi poziţia corpului
- - Durere care se intensifică atunci când respiraţi sau tușiţi
- - Sensibilitate când vă apăsaţi pieptul
Simptomele clasice de arsuri stomacale — o senzaţie dureroasă, arzătoare în spatele sternului — pot fi cauzate de probleme cu inima sau stomacul.
Când trebuie să mergeţi la medic
Dacă aveţi o durere nouă sau neexplicată la inimă sau suspectaţi un infarct, apelaţi de urgență la ajutor medical.
Cauzele durerii toracice
Durerea toracică poate avea mai multe cauze și pentru toate este nevoie de consult medical.
1. Cauze legate de inimă
Infarct miocardic. Acesta are loc atunci când un cheag de sânge blochează fluxul sanguin la mușchiul inimii.
Angină. Plăci groase se pot forma treptat pe pereţii interiori ai arterelor care transportă sânge la inimă. Aceste plăci îngustează arterele și restricţionează alimentarea inimii cu sânge, în special la efort.
Disecţie aortică. Această afecţiune posibil letală implică artera principală care pornește de la inimă — aorta. Dacă straturile interne ale acestui vas de sânge se separă, sângele este forţat să circule între straturi și poate provoca ruperea aortei.
Pericardită. Această afecţiune, inflamarea tunicii care înconjoară inima, provoacă de obicei o durere ascuţită care se intensifică atunci când respiraţi sau staţi întinși.
2. Cauze digestive
Durerea toracică poate fi cauzată de afecţiuni ale sistemului digestiv, inclusiv:
Arsuri stomacale. Această senzaţie dureroasă, arzătoare, în spatele sternului are loc când acidul din stomac iese din stomac în esofag — tubul care leagă faringele de stomac.
Dificultăţi la înghiţire. Afecţiunile esofagului pot face înghiţirea dificilă și chiar dureroasă.
Probleme cu vezica biliară sau pancreasul. Pietrele la vezica biliară sau inflamarea vezicii biliare sau a pancreasului pot provoca durere abdominală care iradiază la nivelul pieptului.
3. Cauze legate de mușchi sau oase
Anumite tipuri de dureri toracice pot fi asociate cu anumite leziuni sau probleme care afectează structurile ce formează peretele pieptului, cum ar fi:
Costocondrită. În această afecţiune, cartilajul cutiei toracice, în special cartilajul care unește coastele de stern, se inflamează și devine dureros.
Inflamarea mușchilor. Sindroamele de durere cronică, cum ar fi fibromialgia, pot produce durere toracică persistentă legată de mușchi.
Durere de coaste. O coastă fisurată sau ruptă poate produce durere toracică.
4. Cauze legate de plămâni
Multe afecţiuni pulmonare pot produce durere toracică, inclusiv:
Embolism pulmonar. Această cauză a durerii toracice are loc atunci când un cheag de sânge se blochează în plămân într-o arteră pulmonară, obstrucţionând fluxul sanguin la ţesutul pulmonar.
Pleurită. Dacă membrana care acoperă plămânul se inflamează, poate provoca durere toracică ce se intensifică atunci când inhalaţi sau tușiţi.
Colaps pulmonar. Durerea toracică asociată cu colapsul pulmonar începe de obicei brusc și poate dura ore. Colapsul pulmonar are loc atunci când se acumulează aer în spaţiul dintre plămân și coaste.
Hipertensiune pulmonară. Tensiunea arterială ridicată în arterele care transportă sânge la plămâni (hipertensiune pulmonară) poate, de asemenea, să producă durere toracică.
Alte cauze pe care le poate avea o durere toracică
Atac de panică. Dacă experimentaţi perioade de teamă intensă însoţită de durere în piept, pulsaţii rapide ale inimii, respiraţie rapidă, transpiraţie abundentă, dispnee, greţuri, ameţeală și teamă de moarte, este posibil să aveţi un atac de panică.
Zona zoster. Cauzată de reactivarea virusului varicelei, zona zoster poate produce durere și o bandă eruptivă ce se întinde de la spate înspre piept.
Cum diagnosticăm corect o durere toracică?
Durerea toracică nu indică întotdeauna un infarct miocardic. Dar, acesta este primul lucru testat de către medici deoarece poate fi letal.
De asemenea, pot fi verificate afecţiunile pulmonare care pun viaţa în pericol – cum ar fi colapsul pulmonar sau existenţa unui cheag în plămân.
Investigațiile medicale recomandate
Printre primele investigații medicale la care este posibil să fiţi supuși se numără:
Electrocardiograma (EKG). Acest test înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi atașaţi pe piele. Deoarece mușchiul afectat al inimii nu conduce impulsurile electrice normal, ECG poate arăta dacă a avut sau are loc un atac de cord.
Teste de sânge. Medicul poate solicita teste de sânge pentru a verifica nivelurile crescute ale anumitor enzime care se găsesc în mod normal în mușchiul inimii. Deteriorarea celulelor inimii în urma unui infarct miocardic poate conduce la pătrunderea acestor enzime, în decurs de câteva ore, în sânge.
Ecocardiografia. O ecocardiografie utilizează ultrasunetele pentru a produce o imagine video a inimii în mișcare. În anumite cazuri, se introduce un mic dispozitiv în faringe pentru a obţine o imagine mai bună a diferitelor părţi ale inimii.
Teste de stres. Acestea măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efort, ceea ce poate indica dacă durerea este legată de inimă. Există mai multe tipuri de teste de stres. Este posibil să vi se solicite să mergeţi pe banda de alergat sau să pedalaţi o bicicletă staţionară în timp ce sunteţi conectat la un ECG.
Radiografie toracică. Radiografia toracică permite medicilor să verifice starea plămânilor, dar și dimensiunea și forma inimii și a principalelor vase de sânge. O radiografie poate arăta și diferite afecţiuni ale plămânilor, cum ar fi o pneumonie sau un colaps pulmonar.
Tomografie computerizată (CT). Tomografia computerizată poate fi utilizată pentru a detecta un cheag de sânge în plămân (embolism pulmonar) sau pentru a verifica aorta astfel încât să se poată exclude posibilitatea unei disecţii aortice. Se pot utiliza diferite tomografii computerizate pentru a verifica arterele inimii pentru detectarea semnelor de calciu, care indică zonele unde se acumulează blocaje cauzate de plăci. Tomografiile computerizate pot fi realizate și cu substanţă de contrast pentru a verifica arterele inimii și ale plămânilor, a identifica blocaje sau alte probleme.
Angiografie (Cateterizare coronariană). Acest test ajută medicii să identifice arterele individuale la inimă ce pot fi îngustate sau blocate. Se injectează substanţă de contrast în arterele inimii prin intermediul unui cateter – un tub lung, subţire, este introdus printr-o arteră, fie la nivelul încheieturii mâinii fie la nivel inghinal, la arterele inimii. Pe măsură ce substanţa de contrast umple arterele, acestea devin vizibile prin expunerea cu raze X și video.
Servicii
-
Servicii consultative
-
Diagnostic funcțional cardiologic
- Electrocardiografie (ECG)
- Electrocardiografie cu efort fizic dozat (CEM)
- Ecocardiografie (Doppler tisular, Doppler color)
- Titrare CPAP/BiPAP
- Monitorizare ambulatorie ECG (Holter ECG 7 și 12 derivații)
- Monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter TA)
- Test de înclinație (Tilt-test) în sincope
- Poligrafie cardiorespiratorie
- Spirografie
-
Diagnostic funcțional neurologic
-
Diagnostic Ultrasonografic (USG)
-
Centrul de control al anticoagulării orale (CCAO)
-
Cabinet de somnologie
-
Cabinet de aritmologie
-
Sincope - diagnostic și tratament
-
Pachete de sănătate
Despre noi
Despre noi Centrul medical CardioPrima și-a lansat activitatea in anul 2014, și este Prima și Unica clinică privată cu specific cardiologic din Republica Moldova. Clinica ofe
Vezi Detalii