HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - UCIGAȘUL TĂCUT
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ - UCIGAȘUL TĂCUT
Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită boală cronică. Este cunoscut faptul că hipertensiunea este factor de risc pentru o mulțime de alte probleme medicale, ca accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, afecțiuni ale vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii și alte complicații.
Hipertensiunea poate fi consecinţa mai multor condiţii şi afecţiuni diverse sau poate reprezenta ea însăşi o afecţiune.
Tensiunea sau presiunea arterială este forţa exercitată de sângele pompat de inimă asupra pereţilor arteriali. Tensiunea arterială este exprimată sub forma a două numere urmate de unitatea de măsură a presiunii– milimetri coloană de mercur (de exemplu, 120/80 mmHg). Prima valoare reprezintă tensiunea sistolică care este cea mai mare presiune de la nivelul arterelor în sistolă (când inima pompează sângele în corp). A doua valoare se numeşte tensiune diastolică şi reflectă cea mai mică presiune de la nivelul arterelor atunci când inima este în diastolă (se relaxează între două bătăi).
Cum ştiţi dacă tensiunea dumeavoastră este prea mare?
Singura modalitate de a afla dacă tensiunea dumneavoastră este mare sau nu constă în măsurarea acesteia – tensiunea arterială variază în funcţie de vârstă şi depinde de cât de activi din punct de vedere fizic aţi fost înainte de măsurătoare. Totodată, dacă sunteţi nervos sau anxios, rezultatul poate fi mai mare decât în mod normal.
O valoare ridicată nu înseamnă neapărat că aveţi probleme cu tensiunea – doctorul dumneavoastră ar trebui să vă verifice tensiunea arterială de câteva ori înainte de a decide dacă nivelul acesteia este mai mare decât limita normală admisă pentru vârsta dumneavoastră.
Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale ?
Ca regulă, adulţii ar trebui să aibă tensiunea arterială mai mică de 140/90 mm Hg. În plus, ultimele ghiduri medicale consideră că măsurători repetate mai mari de 120/80 mm Hg reprezintă prehipertensiune, care ar trebui monitorizată regulat şi tratată la nevoie pentru a preîntâmpina creşterea tensiunii arteriale.
Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale?
De multe ori, creșterea tensiunii arteriale nu se însoțește de o suferință care să atragă atenția bolnavului. Deci hipertensiunea arterială poate fi o boală tăcută și cu atât mai periculoasă, deoarece complicațiile grave apar ca primă manifestare a bolii. Alteori, creșterea tensiunii arteriale se manifestă prin: respirație anormală la un efort ce putea fi făcut până mai ieri cu ușurință; dureri de cap, mai des în partea occipitală; amețeli; concentrare dificilă; tulburări de vedere; zgomote în urechi; epistaxis (curgerea de sânge din nas). Din nefericire, nu sunt rare cazurile când hipertensiunea arterială se descoperă odată cu apariția unui eveniment cardiovascular sever cum ar fi infarct de miocard, accident vascular cerebral sau disecție de aortă – o boală gravă care constă în fisurarea pereților aortei.
Deoarece hipertensiunea arterială este frecvent asimptomatică, singura modalitate de a o depista este aceea de a vă verifica periodic valorile tensionale, cel puțin o dată pe an înainte de vârsta de 35 de ani.
Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arterială este influenţată de anumiţi factori de risc. Nu toate persoanele care au risc crescut de hipertensiune vor face boala şi nu toate persoanele care au hipertensiune au factori de risc. Aceşti factori de risc includ:
- Vârsta – când numai prima valoare a tensiunii este crescută (adică cea sistolică) se numeşte hipertensiune sistolică izolată care este frecventă la vârstnici;
- Anxietatea şi stresul;
- Diabetul zaharat;
- Alimentaţia bogată în sare;
- Consumul excesiv de alcool;
- Istoricul familial de hipertensiune arterială;
- Sexul masculin;
- Obezitatea;
- Stilul de viaţă sedentar;
- Fumatul.
În 5% din cazuri hipertensiunea este produsă prin anomalii precizabile și poartă denumirea de hipertensiune arterială secundară. Depistarea acestor forme de hipertensiune arterială este importantă deoarece o parte dintre ele sunt curabile.
Cauze posibile de hipertensiune arterială secundară sunt: bolile renale, unele boli endocrine, boli vasculare congenitale, boli de sânge (policitemia vera). O formă particulară de hipertensiune arterială este cea declanșată la femei în cursul sarcinii. În această situație pierderea de proteine prin urină și apariția edemelor conduc la tabloul clinic de preeclampsie și necesită măsuri urgente de supraveghere și tratament, pentru mamă și pentru făt.
Unele medicamente pot induce sau agrava hipertensiunea arterială: contraceptivele orale și tratamentele de substituție hormonală la femei, analgezicele și antiinflamatoarele nesteroidiene și medicamentele pentru răceală și gripă care conțin derivați de efedrină. Pacienții cu hipertensiune arterială trebuie să fie foarte atenți atunci când își administrează din proprie inițiativă aceste medicamente.
La peste 95% din pacienții hipertensivi nu se poate preciza cauza hipertensiunii arteriale. În aceste cazuri boala este produsă prin mecanisme complexe, iar diagnosticul este de hipertensiune arterială esențială sau primară.
Ce puteţi face pentru a reduce tensiunea arterială?
Un stil de viaţă sănătos poate ajuta la menţinerea tensiunii arteriale la un nivel scăzut. Acest lucru este deosebit de important, dacă vi s-a spus că aveţi hipertensiune arterială.
De aceea, este indicat să vă menţineţi greutatea la un nivel potrivit pentru înălţimea şi constituţia dumneavoastră.
Consumaţi mai multe fructe şi legume şi reduceţi cantitatea de sare din alimentaţi dvs. zilnică.
Sodiul din sare este asociat cu tensiunea arterială ridicată. Sarea de mare, sarea iodată, toate conţin sodiu şi au acelaşi efect asupra sănătăţii vs. ca sarea din mâncărurile gătite.
Pentru a vă asigura că tensiunea arterială rămâne la un nivel sănătos, reduceţi cantitatea de sare pe care o adăugaţi la o masă şi consumaţi mai puţine alimente de tipul celor fast-food.
Includeţi în dieta dvs. zilnică mai multe legume proaspete, fructe şi cereale integrale.
Reduceţi consumul de alcool!
Cantităţi mici de alcool pot oferi o anumită protecţie împotriva bolilor de inimă, în timp ce cantităţile mari de alcool vă pot creşte tensiunea arterială (pe lângă afectarea ficatului şi a inimii).
Dacă obişnuiţi să consumaţi alcool, eşalonaţi cantitatea de băutură pe săptămână, păstraţi câteva zile fără alcool şi nu beţi mai mult decât este recomandat:
- Pentru bărbaţi – 14 doze standard într-o săptămână.
- Pentru femei – 7 doze standard într-o săptămână.
Ce înseamnă o doză standard (10 grame de alcool)?
- O bere mică (330 ml);
- Un pahar mic de vin (150 ml);
- Un pahar mic (50ml) de băuturi spirtoase (whisky, vodka sau gin).
Dorim ca informațiile conținute în acest material să vă convingă de pericolul pe care îl reprezintă hipertensiunea arterială și de necesitatea de a vă măsura periodic presiunea arterială. Dacă valorile determinate de TA sunt peste limita normală, atunci trebuie să vă adresați la medic pentru investigații și pentru a iniția tratamentul.
Servicii
-
Servicii consultative
-
Diagnostic funcțional cardiologic
- Electrocardiografie (ECG)
- Electrocardiografie cu efort fizic dozat (CEM)
- Ecocardiografie (Doppler tisular, Doppler color)
- Titrare CPAP/BiPAP
- Monitorizare ambulatorie ECG (Holter ECG 7 și 12 derivații)
- Monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter TA)
- Test de înclinație (Tilt-test) în sincope
- Poligrafie cardiorespiratorie
- Spirografie
-
Diagnostic funcțional neurologic
-
Diagnostic Ultrasonografic (USG)
-
Centrul de control al anticoagulării orale (CCAO)
-
Cabinet de somnologie
-
Cabinet de aritmologie
-
Sincope - diagnostic și tratament
-
Pachete de sănătate
Despre noi
Despre noi Centrul medical CardioPrima și-a lansat activitatea in anul 2014, și este Prima și Unica clinică privată cu specific cardiologic din Republica Moldova. Clinica ofe
Vezi Detalii