Te simți bine. Dar îți cunoști riscul cardiovascular?

     Hipertensiunea, colesterolul crescut și diabetul pot exista mult timp fără niciun simptom. De aceea prevenția cardiovasculară nu începe atunci când apare o durere sau o îngrijorare, ci mult înainte de asta. 

     E firesc să legăm o problemă de sănătate de apariția unor simptome. Dacă nu ne doare nimic, respirăm normal și ne desfășurăm activitățile obișnuite fără probleme, tindem să credem că totul e în regulă.

     La bolile cardiovasculare însă lucrurile nu stau mereu așa. Unii dintre cei mai importanți factori de risc pot fi prezenți ani de zile fără niciun semn vizibil. Se întâmplă ca infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral să fie prima manifestare a unei boli vasculare care s-a dezvoltat, de fapt, în timp.

     Faptul că te simți bine contează, dar nu ne spune, de unul singur, care e riscul tău cardiovascular.

Câteva valori pe care merită să le cunoști

     Nu e nevoie de zeci de investigații ca să înțelegem riscul cardiovascular. Câteva informații relativ simple pot spune deja destul de mult.

Tensiunea arterială

     Hipertensiunea arterială e unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular și, în cele mai multe cazuri, nu dă simptome. Nu o putem „simți" în mod sigur. Singurul mod de a ști dacă tensiunea este crescută e s-o măsurăm.

     În timp, valorile crescute afectează vasele de sânge și cresc riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații.

     O singură valoare crescută nu e suficientă pentru a trage o concluzie. Tensiunea trebuie măsurată corect, iar atunci când există suspiciunea de hipertensiune, evaluarea poate presupune măsurători repetate acasă sau monitorizare ambulatorie.

Nivelul colesterolului

     Colesterolul crescut nu doare și, de regulă, nu dă semne care să ne avertizeze.

     Ceea ce numim de obicei „colesterol" cuprinde de fapt mai multe componente. Din punct de vedere medical contează, printre altele, colesterolul total, LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele.

     În special valorile crescute ale LDL-colesterolului contribuie la ateroscleroză — procesul prin care în pereții arterelor se depun, în timp, depozite care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

     Valoarea colesterolului nu se citește însă izolat. Aceeași valoare poate însemna altceva la o persoană tânără, fără alți factori de risc, față de cineva care are diabet, hipertensiune, fumează sau a trecut deja printr-un eveniment cardiovascular. Ghidurile europene recomandă tocmai această evaluare în contextul riscului cardiovascular total.

Glicemia

     Și glicemia crescută poate trece o vreme neobservată.

     Diabetul zaharat e un factor important de risc cardiovascular, iar modificările metabolismului glucozei pot apărea înainte de simptomele clasice ale diabetului. OMS include glicemia crescută, alături de hipertensiune, lipidele crescute și excesul ponderal, printre principalii factori metabolici care contribuie la riscul cardiovascular.

    În funcție de situație, evaluarea poate include glicemia à jeun și, uneori, hemoglobina glicozilată (HbA1c).

Greutatea și circumferința abdominală

     Greutatea corporală e doar o parte din poveste. Contează și cum e distribuită grăsimea în corp.

     Acumularea de grăsime în zona abdominală se asociază frecvent cu hipertensiunea și cu modificări ale glicemiei și metabolismului lipidic. De aceea circumferința abdominală poate aduce informații utile pe lângă greutate și indicele de masă corporală.

     Nu e vorba despre un ideal estetic. E vorba despre identificarea unui factor de risc care poate fi corectat.

Riscul cardiovascular nu încape într-o singură analiză

     Tensiunea, colesterolul, glicemia și greutatea contează, dar nu sunt singurele lucruri de urmărit.

     În evaluarea riscului cardiovascular intră și:

• fumatul; 
• nivelul de activitate fizică; 
• alimentația; vârsta; 
• istoricul familial; 
• diabetul, bolile renale și alte afecțiuni deja cunoscute; 
• existența unei boli cardiovasculare în trecut.

     Fumatul, sedentarismul, alimentația nesănătoasă și consumul excesiv de alcool se numără printre principalii factori comportamentali asociați bolilor cardiovasculare.

     De aceea medicul nu se uită doar la o analiză sau la o valoare a tensiunii. Riscul rezultă din combinația mai multor factori.

     Pentru anumite categorii de persoane, medicii pot folosi și instrumente de estimare a riscului cardiovascular, cum sunt SCORE2 și SCORE2-OP, recomandate în ghidurile europene. Acestea estimează probabilitatea unui eveniment cardiovascular pe baza mai multor informații, nu a unei singure valori.

Prevenția nu înseamnă să faci toate investigațiile posibile

     E o distincție importantă.

     Un control preventiv nu înseamnă automat că fiecare persoană fără simptome trebuie să facă periodic ECG, ecocardiografie, Holter ECG, test de efort și toate analizele disponibile.

     Primul pas e evaluarea factorilor de risc.

     În funcție de vârstă, simptome, antecedente, examenul medical și nivelul individual de risc, medicul decide dacă sunt necesare investigații suplimentare.

     Uneori e suficient să măsurăm corect tensiunea și să verificăm analizele. Alteori chiar există motive pentru o evaluare cardiologică mai amplă.

     Prevenția eficientă înseamnă investigația potrivită pentru persoana potrivită, nu acumularea de teste.

Când merită să discuți cu medicul despre riscul tău cardiovascular?

     O evaluare devine cu atât mai importantă dacă:

• nu ți-ai verificat de mult tensiunea, colesterolul sau glicemia; 
• ai valori crescute cunoscute;
• fumezi; ai diabet; 
• ai exces ponderal sau obezitate; 
• ai hipertensiune; 
• ai rude apropiate care au avut boală cardiovasculară, mai ales la vârste tinere; 
• ai mai mulți factori de risc în același timp.

     Frecvența controalelor și analizele necesare nu sunt aceleași pentru toată lumea — se stabilesc în funcție de profilul individual.

Nu aștepta simptomele ca să începi prevenția

     Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, dar o parte importantă din risc poate fi redusă prin identificarea și controlul factorilor care se pot schimba.

     Uneori primul pas e surprinzător de simplu: să afli care e tensiunea ta, cum stai cu colesterolul și glicemia, și să privești aceste valori împreună cu stilul de viață și istoricul familial.

     Nu trebuie să aștepți simptomele ca să începi să ai grijă de inima ta.

Fiecare bătaie a ❤️ contează

Articol realizat în cadrul Săptămânii Inimii 2026, campanie CardioPrima dedicată Zilei Mondiale a Inimii.

Surse medicale: World Health Organization, informații privind bolile cardiovasculare și hipertensiunea; European Society of Cardiology / European Atherosclerosis Society, recomandări privind evaluarea riscului cardiovascular și dislipidemiile.