Somnul, stresul și sănătatea inimii

Când vorbim despre sănătatea inimii, ne gândim de obicei la activitate fizică, alimentație, tensiune arterială și colesterol. Somnul și odihna sunt menționate mai rar, deși pot influența sănătatea cardiovasculară.

Organismul nu poate funcționa permanent în același ritm. Avem nevoie de perioade de activitate, dar și de timp pentru recuperare, iar aceste perioade sunt importante și pentru sistemul cardiovascular.

Ce se întâmplă cu inima în timpul somnului

În cea mai mare parte a somnului, frecvența cardiacă și tensiunea arterială tind să scadă, iar activitatea sistemului nervos se modifică, permițând organismului să intre într-o perioadă de recuperare.

Un somn suficient și odihnitor contribuie la reglarea tensiunii arteriale, a metabolismului și a altor procese care influențează sănătatea cardiovasculară.

Pentru majoritatea adulților, un reper rezonabil este de 7–9 ore de somn pe noapte. Durata nu este însă singurul criteriu. Contează și dacă somnul este continuu, dacă ne simțim odihniți dimineața și dacă orele de culcare și de trezire sunt relativ constante.

Efectele somnului insuficient

O noapte scurtă nu înseamnă automat o problemă de sănătate. Aproape tuturor ni se întâmplă din când în când.

Problema apare atunci când somnul insuficient devine obișnuință. În timp, acesta este asociat cu valori mai mari ale tensiunii arteriale, tulburări ale metabolismului glucozei, creștere în greutate și un risc cardiovascular mai mare.

Există și efecte indirecte. Când suntem obosiți, tindem să ne mișcăm mai puțin, să ne alimentăm mai puțin echilibrat și să respectăm mai greu obiceiurile care ne protejează sănătatea.

Stresul și inima

Stresul este o reacție normală a organismului. În situații dificile sau urgente, inima poate bate mai repede, tensiunea arterială poate crește temporar, iar organismul intră într-o stare de alertă. Pe termen scurt, această reacție este normală și utilă.

Lucrurile se schimbă atunci când starea de solicitare se prelungește zile, săptămâni sau luni. Stresul persistent poate afecta somnul, alimentația, odihna și activitatea fizică.

Pot apărea și palpitații, senzația că inima bate puternic sau accelerat, dificultatea de a ne relaxa ori de a adormi.

Relația dintre stres și bolile cardiovasculare este complexă. Nu orice perioadă stresantă afectează inima, dar stresul persistent merită luat în serios.

Cum se întrețin reciproc somnul și stresul

După o zi solicitantă putem adormi mai greu sau ne putem trezi noaptea și începe din nou să ne gândim la probleme.

A doua zi suntem obosiți, sarcinile obișnuite par mai greu de gestionat, iar seara ajungem din nou tensionați la culcare.

Se poate forma astfel un cerc în care stresul afectează somnul, iar somnul insuficient ne face mai puțin rezistenți la stresul din ziua următoare.

Din acest motiv, nu este întotdeauna suficient să încercăm pur și simplu „să dormim mai mult”. Contează și cum decurge restul zilei.

Odihna nu înseamnă doar somn

Somnul este o parte importantă a recuperării, dar nu este singura.

Într-o zi aglomerată este util să existe și momente în care ritmul scade: o plimbare fără grabă, câteva minute de liniște, muzică, lectură sau timp petrecut cu familia.

Unele persoane se relaxează prin exerciții de respirație sau meditație, altele printr-o plimbare ori o activitate care le face plăcere. Nu există o singură metodă potrivită pentru toată lumea.

Important este să existe și perioade în care nu suntem permanent în stare de alertă.

Ce ne poate ajuta să dormim mai bine

• culcarea și trezirea la ore aproximativ constante; 
• alocarea unui interval suficient pentru somn; 
• reducerea luminii puternice și a folosirii ecranelor înainte de culcare; 
• evitarea meselor abundente seara târziu; 
• limitarea cafeinei în a doua parte a zilei; 
• evitarea nicotinei, mai ales în orele dinaintea somnului; 
• menținerea activității fizice în rutina zilnică; 
• evitarea continuării muncii până chiar înainte de culcare. 

Nu este nevoie ca toate aceste recomandări să fie respectate perfect. Scopul este să construim obiceiuri care ne ajută să dormim mai bine, nu să transformăm somnul într-o nouă sursă de stres.

Când oboseala are altă cauză

Uneori dormim suficient ca durată și ne trezim totuși obosiți. În această situație merită să ne gândim și la calitatea somnului.

Sforăitul puternic, pauzele de respirație observate în timpul nopții, trezirile cu senzație de sufocare, somnolența marcată în timpul zilei sau hipertensiunea dificil de controlat pot apărea în apneea obstructivă de somn.

În această afecțiune, respirația este întreruptă în mod repetat în timpul somnului, iar somnul poate deveni fragmentat, uneori fără ca persoana să-și amintească trezirile.

Și insomnia persistentă merită evaluată atunci când durează, afectează activitatea din timpul zilei sau devine o problemă constantă.

Palpitațiile frecvente, oboseala persistentă sau simptomele descrise mai sus merită discutate cu un medic, pentru a identifica cauza și a stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare.

În concluzie

Sănătatea cardiovasculară depinde de mai mulți factori: activitatea fizică, alimentația, tensiunea arterială, colesterolul, glicemia și renunțarea la fumat.

Somnul, gestionarea stresului și timpul de recuperare fac și ele parte din acest tablou.

Nu putem elimina stresul din viața de zi cu zi și nici nu putem dormi perfect în fiecare noapte. Putem însă observa când oboseala devine permanentă, când somnul nu mai este odihnitor sau când zilele trec una după alta fără nicio perioadă reală de pauză.

Ai grijă de inimă și atunci când ești activ, și atunci când te oprești.